Clickmed
programare rapida la medic

Elementele esentiale ale sistemului osos si articular

Actualizat la data de: 28 Martie 2019
Consultant medical:

Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie

Generalitati

Sus
Elementele esentiale ale sistemului osos si articular

Totalul elementelor esentiale ce se gasesc in sistemul osos si articular sunt minerale ce contribuie la cresterea, functionarea, dar si reformarea sistemelor.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Vitamine si minerale esentiale
  3. Preventie
  4. Concluzii
  5. Citeste pe aceeasi tema

Vitamine si minerale esentiale

Sus

1. Calciul este principalul element ce se regaseste atat in oase, cat si la nivelul articulatiilor, iar in medie organismul unui adult contine 1000-1500 grame.

Calciul nu intareste doar scheletul, ci contribuie si la buna functionare a muschilor, a proceselor de coagulare, actioneaza inclusiv asupra inimii, dar si in procesele metabolice.

Concentratia de calciu din sange depinde de:

- gradul de absorbtie a calciului la nivel intestinal;
- cantitatea de calciu ingerata din hrana zilnica;
- intensitatea eliberarii calciului prin urina;
- mobilizarea sau depozitele de calciu de la nivel osos.

2. Calciul in ser (calcemia) are o concentratie normal de 2,25-2,75mmol/l din care aproximativ 50% o constituie calciul ionic ce are o valoare normala de 1,0-1,3mmol/l.

La interpretarea rezultatelor de laborator trebuie tinut cont de ambele valori, dar si de nivelul proteinelor, in special al albuminelor. Cresterea albuminelor este legata de cresterea calcemiei si invers, iar o scadere a acestora evidentiaza o micsorare a calcemiei.

3. Calciul in urina are o valoare normala cuprinsa intre 3-5mmol/24 ore sau120-200mg/24h si depinde de cantitatea de calciu administrata prin intermediul alimentatiei sau de eventualele medicamente sau suplimente ce contin calciu.

Excretia urinara cu nivelridicat de calciu poate avea legatura cu:

- o calcemie crescuta;
- o absorbtie crescuta a calciului la nivelul tractului gastro-intestinal;
- eliminare crescuta a calciului din organism in urma unei perturbari in gestionarea fosfatilor si a altor minerale, printre care si calciul.

Exista situatii cand poate fi intalnita si o micsorare a concentratiei de calciu in urina, iar aceasta situatie se observa in:

- afectiuni gastro-intestinale;
- afectiuni paratiroidiene;
- afectiuni tiroidiene;
- in perioadele de tratament cu diverse medicamente ce pot interfera cu absorbtia calciului.

Pentru a sti mai bine cand apare hipercalcemia, adica un nivel crescut al calciului in sange trebuie sa cunoastem urmatoarele situatii:

- in cazul unui aport prea mare de calciu din alimentatie;
- supradozare a calciului in urma consumului de medicamente sau suplimente ce contin cantitati mai ridicate de calciu fata de cat aveti dumneavoastra nevoie;
- pe perioada unei imobilizari prelungite fie in urma unei intervetii chirurgicale, fie dupa o fractura;
- in hiperparatiroidism;
- in caz de hipertiroidism;
- in formatiunile neoplazice ce produc hormon de tip paratiroidian sau substante ce stimuleaza eliberarea de ioni de calciu (hipercalcemie paraneoplazica);
- in cazul metastazelor osoase;
- in intoxicatia cu vitamin A sau D3.

Situatiile cand scade nivelul calciului din sange (hipocalcemia) apar in mod fiziologic in timpul sarcinii, alaptarii sau in perioada menstruatiei, atunci cand se pierde calciu si alte componente, dar exista si situatii patologice cand intalnim perturbari ale metabolismului vitaminei D, in pancreatitele acute, in terapiile cu medicamente diuretice, in acidoza metabolica, in cazul unui surplus de calcitonina etc.

4. Fosforul apare sub forma unor compusi chimici numiti fosfati, iar mai mult de 86% se afla la nivel osos, 6% in sistemul muscular, iar diferenta in celelalte tesuturi.

Este un anion important deoarece este indispensabil in producerea si inmagazinarea de energie la nivel celular, iar proportia in cazul unui adult este de 600-700 grame sub forma de diversi fosfati organici si anorganici.

Intra si in componenta genetica pentru a activa vitaminele ce apartin grupului B, iar concentratia sa depinde de:

- cantitatea de fosfor ingerata cu hrana;
- gradul de absorbtie in tractul digestiv;
- proportia eliminate prin urina.

5. Fosfatii din sange au o concentratie de 0,9-1,6mmol/l si trebuie facuta o evaluare impreuna cu calciu deoarece o relatie inversa, iar cresterea unuia dintre ei determina o excretie urinara a celuilalt.

Cauzele aparitiei hipofosfatemiei sunt:

- dieta hipofosforica;
- nutritie parenterala prelungita ce nu contine fosfor;
- in cazul alcoolicilor;
- in cazul diareei sau a varsaturilor prelungite;
- consum de medicamente ce contin calciu, magneziu etc.;
- in afectiunile renale, tiroidiene, paratiroidiene sau exces de steroizi;
- dupa leziuni grave sau arsuri;
- in cazul starilor infectioase grave;
- in cazul hranirii sugarilor cu lapte de vaca bogat in fosfati;
- in surplusul de vitamina D;
- pe perioada chimioterapiei.

Eliminarea fosfatilor prin urina in mod normal trebuie sa fie cuprinsa intre 15-30mmol/24 ore daca ne raportam si la o dieta cu continut normal de proteine.

Eliminarea in exces a fosfatilor prin urina poarta denumirea de hiperfosfaturie si apare cel mai frecvent in cazul hiperparatiroidismului primar.

Daca ne raportam la o eliminare insuficienta a fosfatilor prin urina, vorbim despre hipofosfaturie si o intalnim adesea in hipoparatiroidism.

6. Vitamina D joaca un pion important in gestionarea de catre organismul uman a calciului, a fosforului, dar si a celorlalte componente implicate in homeostazia sistemului articular si osos.

La nivel plasmatic, vitamina D se gaseste sub fosma de colecalciferol (vitamin D3) si de ergocalciferol (vitamin D2),ambele cu acelasi rol, dar una fiind precursoarea celeilalte.

Colecalciferolul se sintetizeaza la nivelul pielii sub influenta radiatiilor UV, iar ergocalciferolul o intalnim in hrana de zi cu zi in cantitati destul de mici pentru a face fata necesarului. Ambii compusi sunt prelucrati la nivel hepatic, apoi la nivel renal sunt transformati in metaboliti activi.

Valorile normale de vitamina D3 sunt cuprinse intre 1,4-47nmol/l sau 0,5-18ng/ml, iar determinarile ei sunt utilizate pentru a depista eventualele carente ce duc la eventuale afectiuni osoase si articulare. O insuficienta a vitaminei D poate duce la aparitia rahitismului si a osteopeniei.

Preventie

Sus

Aceasta preventie trebuie sa inceapa inca de la nastere, unde mama trebuie sa fie informata cu privire la administrarea timp de 10 zile pe luna a calciului si vitaminei D bebelusului, obligatoriu pana la varsta de 2 ani.

Ulterior, este necesar sa se administreze 10 zile pe luna in lunile cu “r”, unde absorbtia vitaminei D de la soare este scazuta.

Daca ne referim la adolescenti, adulti si varstnici, nu strica un control periodic al analizelor pentru depistarea carentelor si daca ele exista trebuie corectata atat prin dieta, cat si prin administrare de suplimente.

Concluzii

Sus

Elementele esentiale ale sistemului osos si articular tin si de hrana pe care o consumam, cat si de suplimentele pe care le luam, dar si de echilibrul mentinut intre un regim de viata sanatos si o portie suplimentara de sport.


Medici specialisti Ortopedie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate